Analiza SEO: cum îți verifici singur site-ul, pas cu pas

O analiză SEO înseamnă să verifici, în ordine, dacă Google îți găsește și îți indexează paginile, pe ce căutări apari și cât de des ești ales, ce probleme tehnice te încurcă, cât de bun e conținutul, cum se leagă paginile între ele și cine trimite linkuri spre tine. O poți face singur, cu unelte gratuite de la Google, în câteva ore pentru un site mic. Mai jos ai lista de verificare, pas cu pas, ce înseamnă fiecare rezultat și cum ajungi de la o listă de probleme la un plan de lucru.

Ce este o analiză SEO și când merită s-o faci

O analiză SEO e o fotografie a site-ului tău din perspectiva motorului de căutare. Nu repară nimic de una singură, dar îți spune unde pierzi vizitatori și de ce. Fără ea, cheltui bani și timp pe ce ți se pare important, nu pe ce contează de fapt.

Merită s-o faci în câteva momente clare: când lansezi un site sau îl muți pe altă platformă, când traficul din Google scade fără motiv vizibil, înainte să începi o campanie de conținut sau de linkuri, și apoi o dată la câteva luni, ca verificare de rutină. Dacă n-ai făcut niciodată una, acum e un moment la fel de bun ca oricare.

Vestea bună: pentru o primă analiză SEO gratuită îți ajung uneltele pe care Google le oferă proprietarilor de site-uri. Unelte plătite există și ajută la site-urile mari sau la comparația cu concurenții, dar nu sunt obligatorii ca să începi.

Uneltele gratuite de care ai nevoie

Patru unelte acoperă aproape toată lista de verificare. Toate sunt ale Google și toate sunt gratuite.

• Google Search Console

  Centrul analizei. Îți arată ce pagini sunt indexate, pe ce căutări apari, câte clicuri primești, cine îți trimite linkuri și ce probleme a găsit Google. Ca să vezi datele, îți verifici întâi dreptul de proprietar asupra site-ului.

• PageSpeed Insights

  Măsoară viteza și stabilitatea unei pagini, pe mobil și pe desktop. Îți dă atât date de la vizitatori reali, cât și un test de laborator cu recomandări concrete.

• Testul de rezultate îmbogățite

  Verifică datele structurate ale unei pagini (recenzii, întrebări frecvente, produse, articole) și îți spune ce rezultate îmbogățite pot fi generate din ele.

• Căutarea Google, folosită cu atenție

  O fereastră privată în browser și câteva căutări pe cuvintele tale îți arată cine e deasupra ta și ce fel de pagini preferă Google pentru fiecare întrebare.

Potrivit ghidului Google pentru începătorii în Search Console, ordinea recomandată e simplă: verifici proprietatea, te uiți în raportul de indexare a paginilor, trimiți opțional un sitemap, urmărești raportul de performanță și folosești inspecția adreselor URL pentru problemele unei singure pagini. Urmăm aceeași ordine.

Pasul 1: indexarea și acoperirea în Search Console

O pagină care nu e indexată nu poate apărea în Google, oricât de bună ar fi. De aceea analiza începe cu raportul de indexare a paginilor din Search Console. Acolo vezi câte pagini sunt indexate, câte nu și, pentru fiecare grup, motivul.

Nu te speria de numărul de pagini neindexate. Documentația Google spune limpede să nu te aștepți ca fiecare adresă de pe site să fie indexată și că paginile neindexate pot fi în regulă, atâta timp cât au un motiv valid. Paginile blocate intenționat, cele marcate cu noindex sau duplicatele rămân de regulă pe dinafară, și e corect așa. Ce contează e ca toate paginile importante să fie indexate.

Ce verifici concret:

• Paginile care îți aduc bani. Ia lista paginilor de servicii, a categoriilor principale și a articolelor de bază și verifică-le una câte una cu inspecția URL. Dacă vreuna nu e indexată, asta e prima problemă de rezolvat.
• Motivele de excludere. Un noindex uitat după lansare, o redirecționare greșită sau o pagină care dă eroare 404 se rezolvă repede. Statusurile de tipul „accesată, momentan neindexată” se pot schimba singure în timp și nu cer mereu intervenție.
• Sitemapul. Google poate descoperi paginile și fără el, dar un sitemap poate grăbi descoperirea. Verifică să conțină doar adrese pe care chiar vrei să le vadă lumea.
• Problemele de securitate. Raportul dedicat te avertizează dacă Google crede că site-ul a fost spart. Rar, dar grav când se întâmplă.

Pasul 2: performanța, adică interogări, CTR și poziții

Raportul de performanță din Search Console e partea cea mai utilă a oricărei analize SEO, pentru că îți arată date reale, nu estimări. Îl poți împărți pe interogări, pe pagini și pe țări și poți urmări cum evoluează în timp.

Patru cifre contează. Clicurile sunt vizitele care au ajuns din Google pe site-ul tău. Afișările sunt de câte ori un om a văzut sau ar fi putut vedea un link spre tine. CTR-ul e raportul dintre clicuri și afișări. Poziția medie se calculează doar pentru rezultatele de căutare: pentru fiecare căutare se ia poziția cea mai de sus pe care a apărut site-ul tău, iar apoi se face media. Dacă apari pe locul 2 la o căutare și pe locul 3 la alta, poziția medie e 2,5.

Un sfat practic: compară mereu perioade egale, de exemplu ultimele trei luni cu cele trei dinainte sau cu aceleași luni de anul trecut. Multe domenii au sezon, iar o scădere în august poate fi doar vacanța clienților tăi.

Pasul 3: problemele tehnice de bază

Partea tehnică sperie cel mai tare, dar la o analiză SEO de bază te interesează doar câteva lucruri: viteza, versiunea de mobil, HTTPS și erorile. Restul e pentru un audit tehnic complet.

Viteza și stabilitatea paginii

Google măsoară experiența paginii prin trei indicatori numiți Core Web Vitals. Pragurile „bune”, potrivit documentației Google, sunt: încărcarea elementului principal (LCP) în cel mult 2,5 secunde, reacția la interacțiuni (INP) sub 200 de milisecunde și stabilitatea vizuală (CLS) sub 0,1. Le găsești în raportul Core Web Vitals din Search Console, pe grupuri de pagini, și în PageSpeed Insights, pentru o pagină anume.

În PageSpeed Insights vezi două feluri de date, iar diferența contează. Datele de teren vin de la vizitatori reali, din raportul Chrome despre experiența utilizatorilor, pe ultimele 28 de zile. Datele de laborator vin dintr-un test simulat, util ca să găsești cauza, dar care poate rata ce se întâmplă în realitate. Scorul de laborator e „bun” între 90 și 100, „de îmbunătățit” între 50 și 89 și „slab” sub 50. Dacă cele două surse nu se potrivesc, crede-le pe cele de teren.

Versiunea de mobil

Google folosește versiunea de mobil a conținutului tău, accesată cu robotul pentru smartphone, atât pentru indexare, cât și pentru clasare. Deci dacă pe telefon lipsesc texte, imagini sau legături care există pe desktop, pentru Google ele practic nu există. Deschide-ți paginile principale pe un telefon și compară-le cu varianta de desktop.

HTTPS și erorile

Verifică să se încarce totul pe https://, fără avertismente de securitate în browser, și ca versiunea cu www și cea fără să ducă la aceeași adresă. Apoi caută paginile care dau eroare: linkuri interne spre pagini șterse, redirecționări în lanț, produse scoase din stoc care întorc 404 deși încă primesc vizite.

Dacă folosești date structurate, trece câteva pagini prin testul de rezultate îmbogățite. Testul îți spune ce rezultate îmbogățite pot fi generate, nu că vor apărea sigur; un rezultat valid e o condiție, nu o promisiune.

Pasul 4: conținutul, adică pagini subțiri, duplicat și canibalizare

După ce știi că paginile sunt găsite și se încarcă bine, te uiți la ce scrie pe ele. Aici apar cele mai multe probleme la site-urile mici și cele mai costisitoare la cele mari.

• Paginile subțiri. Categorii cu două rânduri de text, pagini de servicii cu un paragraf generic, articole scurte care nu răspund la nimic. Politicile anti-spam ale Google descriu ca abuz paginile generate în masă cu scopul principal de a manipula clasarea, nu de a ajuta oamenii, inclusiv cele produse cu inteligență artificială fără valoare adăugată. O pagină subțire nu e automat spam, dar e greu să urce.
• Conținutul duplicat. Aceeași descriere de produs pe zeci de pagini, texte copiate de la producător, pagini cu filtre care generează adrese aproape identice. Dacă vinzi produse ale altora, Google spune explicit că paginile care doar copiază descrierile comerciantului nu aduc nimic, iar cele bune adaugă recenzii, teste și comparații proprii.
• Canibalizarea. Două sau mai multe pagini ale tale încearcă să prindă aceeași căutare, iar Google nu știe pe care s-o arate. O vezi în raportul de performanță: filtrezi după interogare și te uiți în fila de pagini. Dacă apar două adrese care se tot schimbă între ele, ai de ales: le unești într-o pagină mai bună, le diferențiezi clar sau o redirecționezi pe cea mai slabă.
• Paginile învechite. Prețuri vechi, legi schimbate, ani trecuți în titlu. Se repară ușor și uneori aduc rezultate surprinzător de repede.

Pentru fiecare pagină importantă pune o întrebare simplă: dacă aș fi clientul care a căutat asta, aș găsi aici răspunsul mai bine decât în primele trei rezultate? Dacă nu, ai de lucru. Cum arată un text scris pentru oameni și pentru Google în același timp găsești în ghidul despre articolele SEO.

Pasul 5: legăturile interne

Legăturile dintre paginile tale îi spun lui Google care pagini contează și despre ce sunt. Sunt și singurele linkuri pe care le controlezi complet, deci merită o verificare atentă.

Ghidul Google despre linkuri dă trei reguli ușor de verificat. Prima: fiecare pagină care contează pentru tine ar trebui să primească un link de la cel puțin o altă pagină a site-ului. A doua: Google poate urmări de regulă doar linkurile făcute ca element HTML <a> cu atribut href; butoanele care funcționează doar prin scripturi pot rămâne neurmărite. A treia: textul linkului trebuie să descrie pagina spre care duce, pe scurt și la obiect. „Click aici” și „citește mai mult” sunt exemplele de ancore proaste date chiar de Google.

Ce verifici:

• paginile importante care nu primesc nicio legătură internă (pagini „orfane”);
• dacă articolele de blog trimit spre paginile de servicii sau de categorie despre care vorbesc;
• ancorele repetitive sau vagi, care nu spun nimic despre destinație;
• legăturile spre pagini șterse sau redirecționate.

Raportul de linkuri din Search Console îți arată și legăturile interne, pe pagini țintă, deci vezi repede care pagini importante sunt aproape uitate.

Pasul 6: profilul de backlinkuri

Linkurile de pe alte site-uri rămân unul dintre semnalele prin care Google judecă încrederea într-o pagină. În analiză te interesează trei lucruri: de unde vin, ce text au și dacă există ceva suspect.

Raportul de linkuri din Search Console îți arată ce site-uri trimit spre tine, care e textul linkurilor și care pagini primesc cele mai multe. Google spune că raportul te ajută să vezi dacă spre tine trimit site-uri utile sau site-uri cu spam.

De unde vin linkurile

Uită-te la domenii, nu la numărul total de linkuri. Zece site-uri diferite din domeniul tău, cu cititori reali, contează mai mult decât o mie de linkuri din subsolul unui singur site. Întreabă-te dacă domeniile au legătură cu ce faci și dacă ar trimite vreodată un om interesat spre tine.

Ce text au ancorele

Un profil firesc are multe ancore cu numele firmei, cu adresa site-ului sau cu formulări generale și relativ puține cu exact cuvântul pe care vrei să urci. Dacă majoritatea ancorelor sunt identice și comerciale, profilul arată construit. Cum se echilibrează ancorele explicăm în ghidul despre ancorele în link building, iar ce înseamnă atributele unui link găsești în ghidul despre linkurile dofollow, nofollow și sponsored.

Linkurile toxice și politica Google de spam

Politicile anti-spam ale Google numesc ca link spam cumpărarea sau vânzarea de linkuri pentru clasare, schimburile excesive de linkuri, programele automate care creează linkuri, linkurile răspândite în subsolurile sau șabloanele multor site-uri și comentariile de pe forumuri cu linkuri optimizate. Dacă vezi astfel de linkuri spre tine, nu intra în panică.

Dacă profilul de linkuri e subțire, asta e de obicei partea cea mai lentă de reparat, pentru că nu depinde doar de tine. Aici intră link building-ul: articole pe publicații din nișa ta, cu linkuri marcate corect și cititori reali. Ce cuprinde toată munca din afara site-ului explicăm în ghidul despre SEO off-page.

Pasul 7: comparația cu concurenții

O analiză SEO fără concurenți îți spune ce e stricat, dar nu și cât de departe ești de primele locuri. Pentru asta alegi trei–cinci căutări importante pentru afacerea ta și te uiți, într-o fereastră privată, la cine e pe primele poziții.

Notează pentru fiecare: ce fel de pagină e (pagină de serviciu, categorie, articol-ghid, comparație), cât de detaliat răspunde, ce acoperă în plus față de pagina ta, cât de recent e actualizată și ce publicații vorbesc despre site-ul respectiv. Nu e nevoie să copiezi; ideea e să vezi ce anume consideră Google răspunsul potrivit pentru acea întrebare.

Uneltele plătite de analiză îți dau aici și numărul de domenii care trimit linkuri spre concurenți, ceea ce te ajută să estimezi efortul. Fără ele, poți totuși să cauți numele concurenților și să vezi în ce publicații au apărut. Acolo ai, de multe ori, și primele idei de publicații pentru tine, pe care le poți compara cu cele din catalogul nostru de publicații.

Analiză SEO sau audit SEO: care e diferența

Cei doi termeni se folosesc des unul în locul celuilalt. În practică, analiza SEO pe care ai făcut-o după lista de mai sus e o verificare de ansamblu, ca să afli unde sunt problemele mari. Un audit SEO e mai adânc și mai tehnic: se accesează tot site-ul cu un program care simulează robotul Google, se verifică fiecare adresă, redirecționare, etichetă canonică, structură de date și jurnalele serverului.

Un audit SEO complet are sens la site-urile mari, la magazinele online cu mii de produse, înainte și după o migrare sau când traficul a scăzut brusc fără o cauză evidentă. Pentru un site de prezentare cu câteva zeci de pagini, analiza de bază descoperă de obicei tot ce contează. Dacă descoperi probleme tehnice pe care nu le poți rezolva singur, e momentul să chemi un programator sau un specialist; partea care ține de conținut și de linkuri e cea cu care te putem ajuta noi; vezi pagina de servicii SEO.

Cum transformi analiza într-un plan

La finalul verificării ai o listă lungă. Greșeala obișnuită e să le iei pe rând, de sus în jos. Mai bine le ordonezi după impact și după efort.

1. Repară întâi ce blochează

   Pagini importante neindexate, noindex uitat, erori pe pagini care aduc vânzări, probleme de securitate. Până nu rezolvi astea, restul nu contează.

2. Continuă cu ce se repară ușor

   Paginile cu multe afișări și CTR mic au nevoie doar de titluri și descrieri mai bune; pe pași, în ghidul despre optimizarea SEO on page. Paginile pe pozițiile 8–20 au nevoie de completări și de legături interne. Sunt schimbări mici, cu efect vizibil.

3. Curăță conținutul

   Unește paginile care se canibalizează, completează sau scoate paginile subțiri, actualizează ce e învechit.

4. Construiește ce lipsește

   Articolele pentru întrebările la care nu răspunzi încă, paginile de servicii care n-au destul text, legăturile interne spre paginile orfane.

5. Lucrează la autoritate

   Când site-ul e în ordine, linkurile din publicații bune îl ajută să urce: advertoriale SEO pe site-uri din nișa ta, comunicate, mențiuni. Fără pașii de mai sus, banii pe linkuri se duc pe pagini care oricum n-ar putea urca.

6. Măsoară și reia

   Notează data fiecărei schimbări. După câteva săptămâni compari în raportul de performanță aceleași pagini, pe perioade egale, și refaci analiza peste câteva luni.

Dacă vrei să pui pașii aceștia într-un calendar, cu obiective pe luni, citește ghidul despre cum se planifică o campanie SEO.

Ce putem face noi după analiza ta

Spunem lucrurilor pe nume: nu facem audituri tehnice și nu umblăm în codul site-ului tău. Ne ocupăm de conținut și de partea off-page, adică pașii 4, 6 și 7 din lista de verificare, acolo unde munca nu se poate face doar din panoul site-ului.

Concret: ne trimiți brieful, eventual cu ce ai descoperit în analiză, iar noi îți propunem publicații din nișa ta, cu metrici (DA/DR, trafic estimat, tipul linkului) și costul fiecăreia. Alegi ce vrei, scriem sau adaptăm textele, ți le trimitem spre aprobare, publicăm, iar la final primești un raport cu adresa fiecărui articol, ancora și pagina țintă, plus factura. Nu plătești nimic până nu aprobi lista.

Întrebări frecvente